• Mănăstirea „Sfântul Nicolae” (1779) din satul Lăpuşna

Istoricul: În zonă n-a fost viaţă monahală, dar existând aici biserica din lemn, monument istoric, în care nu slujea nimeni,Arhiepiscopul Andrei de Alba-Iulia a iniţiat înfiinţarea unei mănăstiri cu obşte de călugări. A fost populată în anul 1997 cu un prim nucleu de călugări, provenit de la Mănăstirea Pârva-Rebra din judeţul Bistriţa Năsăud.

manastirea lapusnaDescriere: Biserica Sfântul Nicolae – Lapuşna a fost construită în satul Comori în anul 1779, când a preluat mesajul ctitoriei anterioare, de la care i-au revenit şi icoanele realizate în 1740, de Vasilascu, zugrav din Ţara Moldovei, feciorul lui Chiriac, stegarul din Focşani. În 1939 a fost strămutată la Lapuşna şi aşezată în pădurea de brazi, la câţiva paşi de râul Gurghiu. Este o construcţie din lemn, pe fundaţie din piatră de râu, legată cu ciment. Pereţii se înscriu în plan dreptunghiular, cu absidă decrosată, poligonală, cu trei laturi. Bârnele sunt îmbinate în coadă de rândunică, consolele fiind decorate cu crestături. În partea sudică are o prispă cu umeruşei ciopliţi. Spaţiul este compartimentat în altar, naos. pronaos. Uşile împărăteşti au o structură florală, delimitată prin baghete în frânghie. Bolta de deasupra navei este susţinută de arce care se sprijină direct pe pereţi. Naosul se delimitează de pronaos printr-o grindă din lemn şi pereţi înalţi de 1 m. Are şi un pridvor deschis, susţinut în faţă de 5 stâlpi din lemn brut. Deasupra pridvorului este turnul clopotniţă cu foişor în console şi coif înalt, piramidal, neobişnuit la bisericile de lemn din această zonă, aceasta fiind concepţia arhitectului restaurator. Intrarea în biserică se face prin vest, printr-o uşă masivă din lemn de stejar, brut. Ancadramentul intrării are gaură în formă de cheie, împodobit cu rozete şi străbătut de un profil crestat cu linii. Lumina pătrunde în altar prin trei ferestre aşezate câte una la est, sud şi nord, iar în naos printr-o fereastră aşezată pe peretele sudic şi alte două pe cel nordic. Pardoseala bisericii este din scândură, iar acoperişul este făcut cu şindrilă.

Pictura: Pictura murală, cu ample compoziţii în care se remarcă fondul stelat, este opera zugravului Toader Popovici. Din bogatul program iconografic, consemnăm pe bolta navei medalioane cu Iisus Pancrator, mucenici, reprezentări din viaţa lui Hristos. Pe bolta pronaosului, scena când s-a spânzurat Iuda în copac, iar pe peretele nordic Punerea în mormânt. Pe suprafeţele curbe din vest sunt zugrăviţi evangheliştii. În absidă, pe pereţii verticali, viziunea Patriarhului Petru şi Sfinţii Părinti, mironosiţe şi mucenici împodobite cu flori, iar pe boltă este pictată Sfânta Treime, Buna Vestire şi cetele îngereşti. Pilda Fecioarelor este desfăşurată pe peretele dintre pronaos şi naos. Pictura a suferit unele intervenţii în timpul restaurării monumentului.

  • Biserica de lemn din satul Lăpuşna
  • Biserica Ortodoxă din satul Ibăneşti
  • Castelul de vânătoare Lăpuşna